JURNAL DE CALATORIE -AUSTRIA

01/10/2010

|

Auteur:

|

pas de commentaires

|

|

imprimer


JURNAL DE CALATORIE -AUSTRIA

ZEL 2010

SCOALA NR.4 « ELENA DONICI CANTACUZINO »

PUCIOASA , ROMANIA

Era o dimineata senina de vara cand spatiosul avion in care ne aflam a aterizat pe pista lunga din Viena. Elegantele stewardese ne-au condus catre scara avionului. Cu bagajele luate ,imbarcati in masina am pornit pe drumul lin catre hotelul unde trebuia sa stam. Asa a inceput o saptamana de vis.
Auzisem atat de multe lucruri despre Ambasada Romaniei asa ca in ziua venirii dupa o pauza binemeritata, am pornit pe drumul presarat cu mistere catre acel loc. Prima oara ne-am oprit la un restaurant ca sa mancam renumitul snitel vienez cu ketchup si cartofi prajiti. Dupa masa am ajuns la ambasada unde am mancat prajiturele si am baut suc. Acolo am primit o insigna cu steagul Romaniei si al Austriei. Din pacate trebuia sa ne continuam calatoria la palatal Belvedere. Stiati ca Eugen de Savoya a locuit acolo? Ce repede a trecut timpul ,am si plecat la hotel ca sa ne odihnim pentru alte aventuri.
Mereu mi-am dorit sa vad o alta gradina zoologica in afara de cea din Romania si iata-ma la gradia zoologica SCHONBRUN!!!!!! Cine ar fi crezut? Girafe ca o macara, koala argintii ca luna, hipopotami mari si uzi, crocodili de smarald si furnici rosii ca asfintitul care umblau prin tuburi peste tot. Caraghiosii pingiuni si focile mari au facut un spectacol incredibil. La Haus des Meres rechinii inotau nervosi in bazinele lor mari, calutii de mare pluteau in acvariul lor strimt, iar o broasca testoasa statea si se odihnea.
Roata Mare este un simbol al Vienei. Are 114 ani si 65 de metri, cat un bloc cu 22 de etaje! Oau! Ea este in Prater, cel mai vechi parc de distractii din lume. Masinute innebunitoare, carusele intortocheate si mirosul popcornului! Mmmmmmm! Cele mai frumoase carusele sunt cele cu apa. Trebuie sa mergeti acolo!
La shopping eram inconjurati de o multitudine de culori de la pantofi si haine. Puf, cercei, ochelari de soare si multe altele asteptau cuminti pe rafturi sa fie cumparate. Era chiar si un magazin de dulciuri! Praline ,martipan ,ciocolata! Buuuuuuun! Noi am plecat doar cu mici amintiri.
In ultima seara din Viena am realizat ca pierdeam o experienta de neuitat daca nu veneam. Oamenii sunt amabili si primitori, mancarea excelenta locuri istorice minunate. A fost ca o aventura pe mare insa mai incitanta. La fiecare pas pe care il faceam parca descopeream ceva nou, parca mii de fluturi ma purtau intr-un loc in care te simiti ocrotit. Cer senin,zambete de copil, soare de aur ,locuri cu parfum istoric de parca tu stateai langa constructor. Bucurie, fericire minunatii, descoperiri noi dar mai ales o noua viata. Asta iti aduce fiecare calatorie. Poti descoperi multe lucruri la care poate doar visai. Calatoria este ca o carte. Fila cu fila, pagina cu pagina, mereu descoperi ceva neasteptat. Zile de aur, minunate, cu parfum european te asteapta in fiecare tara pe tine. Tu ce crezi despre calatorii?
Burtescu Ana-Stefania
Cls a-6a A

Catégorie

JURNAL DE CALATORIE- GRECIA

01/10/2010

|

Auteur:

|

pas de commentaires

|

|

imprimer


ZEL 2010

SCOALA NR.4 « ELENA DONICI CANTACUZINO »

PUCIOASA , ROMANIA

Jurnal de calatorie -Grecia

Totul a inceput cu sansa pe acre mi-a oferit-o concursul Cangurul. Urama sa plec in Greci, tara miticului Olimp. pentru mine Grecia este o pasiune izvorata de cativa ani, dintr-o ora nevinovata de istorie, evoluand apoi intr-un adevarat devotement pentru cultura acestei tari ale carei maluri sunt greu tocite de patima unui popor intelept.

In cele douasprezece ore petrecute in autocar, eu am strabataut printre randuri secole intregi de traditii, monumente si religie. cand in sfarsit am ajuns, am fost atacata de un imens val de extaz. O mare parte din cele doua saptamani le-am petrecut in peninsula Halkidiki. Totul era ca un vis. Peninsula reunea inaltimea muntelui acoperit de paduri verzi, invaluit parca intr-un nimb de smarald, si beatitudinea fara egal a platoului de azur framantat parca de spiritele unor civilizatii vaste. Prima parere pe care mi-a oferit-o marea Egee  a fost aceea  strecurate  printre valuri  se gaseau niste portiuni mai inchise ca un puzzle de apa , evidentiind vremurile luptelor si varsarilor de sange. Intinderea sa, mai mare decat puteam cuprinde eu cu vederea, denota cultura infinita ce a atins apogeul la linia fina a orizontului.

A doua zi, am vizitat pestera Petralona, una dintre cele mai mari pesteri din lume. Pentru mine, totul a fost ca un nou univers. Formele conturate de calcar pe peretii pesterii prindeau forme noi de fiecare data cand le priveai. Am ramas uimita de frumusetea unei astfel de lumi. Stalactitele erau parca dorinta subteranului de a atinge bolta, sau, poate, doar spiritele capturate ce incercau sa evadeze. Stalagmitele se asemanau unor lacrimi divine, am presupus atunci ca erau lacrimile sotiilor si copiilor  celor ce-si incercau crutarea. Totul parea desprins dintr-o scena de teatru, ca si cum un val de gheata a pecetluit aceasta scena. Coloanele erau doua spirite imbratisate, sursprinse si ele de impietrirea brusca.

Turul a continuat cu orasul Salonic, comunitate pictata de istorie si de modernism simultan. Cladirile inalte si stradutele stramte serpuiau intr-un labirint inedit de monumente si de magazine de tot felul. Oamenii erau foarte primitori si deschisi, fetele lor radiau fericire. Civilizatia greaca din zilele noastre pastreaza cu o sacralitate deosebita reminescentele istoriei  sale.

Traficul curegea incet si ma simteam de parca as fi zburat. Deja vazusem mai multe decat puteam retine in acea zi. Conservam cu grija fiecare amanunt ca un bijutier ce-si impodobeste cu grija opera de arta. In curand am ajuns la Turnul Alb al carei legende m-a uimit. Se spune ca acasta cladire era folosita ca temnita pentru oamenii inchisi pe nedrept. Intr-o noapte, taranii inchisi au evadat, iar politica din Salonic a fost schimbata. Pentru a spala urmele de sange si pentru a descatusa spiritele celor omorati, oamenii au vopsit turnul in alb, considerata culoare divina purificatoare. Intrand in acea cladire rotunda, sufletul mi-a fost cuprins de melancolie, ca si cum puteam simtii chinurile indurate de cei nevinovati. O raceala  m-a impietrit si, pentru un moment, am vazuttrupurile picurate de sange pur. Eram intr-un fel de transa. Cand am iesit afara am binecuvantata razele fierbinti ce mi-au strabatut trupul. Am fost multa vreme tulburata de puterea si brutalitatea acelui sentiment.

Am vazut din mers zidurile vechii cetati ale carei reminescente  ma fascinau, de parca pe fiecare caramida era incrustat un fragment de istorie.

Tot in orasul Salonic am vazut o catedrala minunata , pictata parca cu aur si argint. Doar lumina lumanarilor imprastia o semiumbra fascinanta care parca insufletea picturile de pe pereti. Totul se resimtea intr-o stare de pace si de armonie intre vii si morti. In  acel loc m-am simtit ca un puzzle caruia ii lipsea o singura piesa, si pe care simfoniile bisericesti i-o adusesera pe tava credintei. Ma simteam deplina, parca pluteam pe valurile unor spirite ucise prea devreme.

A fost suficient pentru o singura zi, iar cand am ajuns in tabara, ochii imi erau grei sub povara atator amitiri a atator sentimente tulburatoare.

Au mai trecut cateva zile si s-a organizat o croaziera pe muntele Athos. La auzul vestii, inima mea era exaltata de emotie. Citisem atat de multe carti, atat de multe pagini, si totusi vazusem atat de putin…Croazieara pana la muntele Athos a durat patru ore , patru ore in care am fost maturati de valuri. Vantul imi sufla in fata ca o tornada de informatii. Incercam sa fac conexiuni in tot ceea ce vedem, tot ceea ce stiam si tot ceea ce simteam. Dar mi-am dat seama apoi ca nici sentimentele, nici cunostiintele nu valorau nimic pe langa ceea ce vedeam. Muntele Athos este inconjurat de o aura de sacralitate combinata cu magie intr-un amestec exuberant. Afara era innorat, iar varful muntelui era pierdut in nori. De la departare, mi s-a parut, pret de cateva secunde, ca rocile erau asezate in asa fel incat sa semene cu doua maini deschise. Cum nu aveam voie sa ne apropiem de munte, au fost chemate cateva maicute care ne-au raspuns la intrebari. Ne-au descris bisericutele de la bazele muntelui care erau simple, dar inconjurate de un farmec aparte, ne-au povestit viata lor simpla si bazata pe credinta.

Grecia a lasat asupra mea urme adanci de admiratie care nu cred ca vor fi sterse vreodata. Cultura atator secole este canalizata in fiecare monument, in fiecare pas pe care il faci pe acest pamant. fiecare loc, fiecare cladire, fiecare fir de nisip are povestea lui unica si inconfundabila. povestile de pe Olimp prin viata daca te uiti mai atent la formele stancilor. Oamenii sunt extraordinal de prietenosi si cordiali, iar limba lor e ca o rugaciune continua, o simfonie a spiritelor de demult. Din Grecia am reusit sa pasterz o amintire vie, un prieten.Eu o cunosc sub numele de Marina, asa se traduce numele ei in romana. vorbim mult gratie internetului, si chiar daca apartinem unor lumi diferite, avem atatea sa ne spunem si atatea sa ne povestim.

Aceasta tara este un templu inchinat intelepciunii si culturii, altar pe care se jertfesc si astazi spiritele stramosilor grecilor ucisi prea devreme pentru a vedea ce a devenit tara lor astazi: un paradis al simturilor, iar marea Egee, o racla deschisa a zeilor.

ANA -MARIA BRANZOIU- clasa a VIIa B

Catégorie

Draga jurnalule,

01/10/2010

|

Auteur:

|

pas de commentaires

|

|

imprimer


ZEL 2010
SCOALA NR.4 « ELENA DONICI CANTACUZINO »
PUCIOASA , ROMANIA

Draga jurnalule,

Sunt cateva zile de cand stau si ascult cantecul valurilor spumoase ale Marii Adriatice, lasand soarele sa ma salute cu o raza, ca un rege ce domneste pe bolta senina si-mi mangaie obrazul lin de dimineata, in Italia.
Insa, astazi, soarele a iesit mai zambitor ca in celelalte zile, prevestind parca o minunata calatorie cu gondola pe apele Venetiei. Simt si in acest moment clatinarea acelui vapor construit din lemn masiv. Sideful apei de un albastru angelic veghea peste un abis al visurilor tacute. Cantecele inocente ale maretilor gondolieri ma incantau din ce in ce mai mult, alaturi de o usoara briza.
Dupa toate aceste splendori, am savurat o pizza italieneasca, feluritele branzeturi luand parte la deliciosul meu meniu.
Plimbarile in amurgul dulce al visarii mi-au prezentat o lume de basm, desi, cladirile stateau amortite, cu radacinile infipte in apa de sute de ani, deoarece noaptea cobora peste oras, incaruntita de luna. Ea statea in palatul ei de stele si astepta sa se unduiasca cat mai mult pe scarile din cutele crete ale boltii ceresti.
Iar acum, acum stau pe terasa camerei de hotel, melancolica si vesela, povestindu-ti, jurnalule, o calatorie de splendoare in Italia, alaturi de spectacolul de vis al Venetiei.
Aceste amintiri, coplesite de bucurie si entuziasm, sunt prezente in subconstientul pleoapelor mele, aproape inchise de franta oboseala.
Pe maine, bun prieten al confesiunilor!

Milea Luiza-Rodica Cls. aVIII-a C

Catégorie

ITINERARII EUROPENE

01/10/2010

|

Auteur:

|

pas de commentaires

|

|

imprimer


ZEL 2010
SCOALA NR.4 « ELENA DONICI CANTACUZINO »
PUCIOASA , ROMANIA

ITINERARII EUROPENE

Grecia…..O tara mirifica plina de mistere binefacatore. Dintre toate insulele acestei tari am ales sa fiu cuprinsa de vraja insulei Thassos, o insula unde am intalnit pe cei mai primitori oameni din lume, cu o veche si bogata cultura.
Inconjurata de masline verzi si proaspete am petrecut o saptamana de vis pe aceasta superba insula. Marea Egee, de un albastru stralucitor, cu pesti argintii, plini de viata ,dadea un farmec deosebit acestui colt de lume.
Am mers pe cateva din plajele acestei insule si anume: Paradise Beach, Golden Beach, Limenaria si Skala Rachoni.
Paradise Beach este o plaja superba, cu nisip fin si auriu ca razele sclipitoare ale soarelui . Apa limpede, de culoarea smaraldului adaposteste vietati neintalnite.
Golden Beach este ,de asemenea ,o plaja unde te poti linisti, singurul loc unde intalnesti valuri agitate. Pietre racoroase, pline de farmec, stau insirate de-a lungul plajei ca niste farfurii zburatoare.
Limenaria adaposteste locuri pline de bucurie unde traiesti emotii pe care nu le uiti toata viata. Dar in Limenaria nu te ademenesc doar plaja si marea, ci exista si alte surprize nebanuite, cum ar fi: piatetele pline de tarabe cu lucruri specifice locului.Nu pot uita mirosul si gustul special de tatiki, un sos cu castraveti, usturoi si iaurt preparat de toti bucatarii de pe insula.
Ultima plaja din itinerariul meu-. Skala Rachoni- un loc umbrit de pini inalti si maiestuosi. Aici am remarcat apa sidefie cu meduze ca gelatina si arici de mare ca o minge saltareata cu tepi.
Thassos va ramane vesnic in amintirea mea ca un loc special unde am petrecut o vacanta de neuitat impreuna cu familia si prietenii mei!

STEFANIA MANTA, CLASA A VI-A A

Catégorie

Roma-orasul istoriei

01/10/2010

|

Auteur:

|

pas de commentaires

|

|

imprimer


ZEL 2010
SCOALA NR.4 « ELENA DONICI CANTACUZINO »
PUCIOASA , ROMANIA

In vacanta de vara, impreuna cu familia mea am decis sa vizitam Roma-orasul istoriei.
Asadar am profitat de faptul ca verii nostri locuiesc acolo si le-am facut o vizita.
In prima zi am vizitat vechiul oras Pompei.Chiar daca am plecat din Roma pentru a vizita acest oras, a fost incredibil.
Pompeiul a fost distrus din cauza unui Vulcan.Acesta a erupt atat de tare incat putine cladiri au mai ramas cat de cat intregi
Excursia noastra m-a ajutat, bineinteles si la istorie.
Am observat infrastuctura specifica Imperiului Roman.
Orasul parea un labirint nesfarsit unde, asemanarea locuintelor oamenilor de rand te induce in eroare.
Din pacate nu am reusit sa vizitam toate ruinele anticului oras.
Odata ajunsi inapoi la Roma am vizitat mormintele evreilor.
Deoarece romanii au interzis crestinismul foarte mult timp, evreii au fost obligati sa-si faca morminte subterane.
Este uimitor cum acesti oameni stiau sa se orienteze in colosalul lor mormant.
Noua ne-a luat doua ore sa vizitam un sfert din tunelurile acelea ,,nesfarsite”
A doua zi am vizitat coloseumul.
Aceasta cladire precum o farfurie adapostea in antichitate jocuri sangeroase de care romanii erau foarte amuzati.
Desigur ca am vazut si deosebitul sistem care permite ca in Coloseum sa se desfasoare si lupte navale.
A treia zi am vizitat Capela Sixtina unde renumitul Leonardo da Vinci L-a pictat pe Sfantul Creator, dandu-i viata lui Adam.
Categoric am mai vazut picturi atat de reusite incat semanau cu fotografiile.
A patra zi am vizitat Vaticanul si Biserica Sfantul Petru unde sta trimisul lui Dumnezeu , Papa.
Am observat cum traiesc italienii. Multi dintre ei au o rutina zilnica.
A cincea zi am stat in spatioasa casa a verilor mei cu o frumoasa curte plina de plante exotice, dar spre seara , cu ajutorul celor trei veri ai mei, am reusit sa ma imprietenesc cu niste copii de seama mea. Am jucat fotbal cu ei si am comunicat in limba engleza.
A sasea zi am plecat. Aceasta vacanta mi-a ramas gravata pentru totdeauna in amintiri.

Tudor Andrei Pascu,Clasa a VI a A

Catégorie